Paşaportul specialităţii TEHNOLOGIA PRODUSELOR SPECIALE

Domeniul ştiinţei în care se conferă gradul ştiinţific:
Ştiinţe chimie

Formula specialităţii
Tehnologia produselor speciale – domeniul ştiinţelor chimice, care se ocupă cu studiul proceselor şi elaborarea metodelor şi procedeelor de prelucrare şi valorificare a materiei prime, schemelor tehnologice, noilor utilaje în scopul obţinerii produselor speciale.

Domenii de cercetare
Specialistul în domeniul tehnologiei produselor speciale în corespundere cu pregătirea fundamentală şi specială poate să îndeplinească următoarele activităţi profesionale:

  • organizaţionale – tehnologice;
  • experimentale – cercetare;
  • de proiectare — construcţionale.

Reeşind din cele expuse mai sus, putem propune pentru studiu următoarele domenii de cercetare:

  • Studiul şi elaborarea metodelor, proceselor şi procedeelor de sinteză a produselor speciale (hidroxoacizi organici sintetici; substanţe organice şi anorganice inflamabile, explozibile; produse medicinale şi cosmetice sintetice; coloranţi sintetici etc);
  • Studiul şi elaborarea metodelor de extracţie a produselor speciale din diferite tipuri de materie primă (hidroxoacizi alimentari naturali; substanţe organice şi anorganice inflamabile; produse medicinale şi cosmetice naturale; coloranţi naturali, produse rezultate la valorificarea combustibilului, deşeurilor solide, apelor reziduale etc);
  • Purificarea, separarea şi controlul calităţii produselor speciale;
  • Modelarea matematică şi optimizarea proceselor utilizate pentru obţinerea produselor speciale;
  • Elaborarea schemelor tehnologice complexe de obţinere a produselor speciale;
  • Elaborarea noilor utilaje în tehnologia produselor speciale;

Specialităţi adiacente:

Specialităţi complementare:

Delimitările de specialităţile adiacente:
Atingerea scopului şi rezolvarea obiectivelor propuse într-o cetcetare ştiinţifică ce ţine de domeniul specialităţii 05.17.10 necesită şi includerea unor metode ale disciplinelor înrudite: “tehnologia substanţelor anorganice”, “tehnologia produselor sintezei organice”, “tehnologia chimică a combustibilului”, “procese şi utilaje în tehnologia chimică”, “tehnologia substanţelor biologic active”, “fizica matematică”, “chimia anorganică”, “chimia organică”, “chimia analitică”, “chimia fizică” “chimia şi tehnologia substanţelor de înaltă puritate”, “aplicarea tehnicii de calcul, modelelor matematice şi metodelor matematice în cercetările ştiinţifice” etc. Pentru a putea obţine un produs ce face parte din clasa produselor speciale este necesar de a utiliza efectiv metodele de cercetare a specialităţilor înrudite şi de intersecţie pentru studiul şi elaborarea metodelor, proceselor şi procedeelor de obţinere a produselor speciale, analizei fizico-chimice a produselor intermediare şi finite, modelării şi optimizării proceselor fizico-chimice, cât şi elaborarea noilor utilaje folosite în tehnologia produselor speciale.

Propunerea de noi tehnologii şi procedee în scopul obţinerii substanţelor anorganice ţine de domeniul specialităţii “tehnologiei substanţelor anorganice”.

Producerea substanţelor organice şi elaborarea noilor metode de sinteză a acestor compuşi este de domeniul specialităţii “tehnologia produselor sintezei organice”.

Prelucrarea şi valorificarea combustibilului îi revine domeniului specialităţii “tehnologia chimică a combustibilului”.

Asigurea farmaceuticii cu noi substanţe biologic active îi revine specialităţii “tehnologia substanţelor biologic active”.

Studiul proceselor chimice şi elaborarea noilor utilaje ţine de domeniul specialităţii “procese şi utilaje în tehnologia chimică”.

Specialitatea “tehnologia produselor speciale” 05.17.10 se deosebeşte de specialităţile enumerate anterior prin faptul ca se ocupă de elaborarea metodelor şi procedeelor de obţinere a produselor speciale preţioase. De exemplu, nu toate substanţele utilizate în domeniul farmaceuticii şi cosmetologiei sunt biologic active, deci celelalte ar putea fi considerarte produse speciale, sau nu toţi hidroxoacizii organici pot fi utilizaţi în industria alimentară, panificaţie, farmaceutică, ci numai cei obţinuţi pe cale naturală, adică extraşi din deşeurile vinicole, cum ar fi acidul tartric, care la fel poate fi considerat un produs special. Daca ne referim la tehnologia substanţelor organice şi anorganice, la fel putem spune că nu toate substanţele organice şi anorganice au proprietăţi explozibile sau inflamabile, ceea ce uşor pot fi atribuite la clasa produselor speciale.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor vitivinicole este o sursă destul de importantă pentru obţinerea produselor speciale, deoarece produsele obţinute sunt atât naturale, cât şi ecologic pure.

Toate produsele obţinute trebuie sa aibă un grad înalt de puritate, ceea ce duce la majorarea sinecostului produsului. Deaceea, ca şi toate celelalte specialităţi înrudite, “tehnologia produselor speciale” include şi elaborarea tehnologiilor performante, care ar da posibilitatea obţinerii unor rezultate eficiente cu un consum redus de materiale auxiliare şi resurse termo-energetice.